Legenda
* ASFI = Asociatia Studentilor Francofoni din Iasi
*CCF = Centrul Cultural Francez, sediu ASFI
*Andreia – eu, pe atunci presedinta ASFI
*Ana -Maria (Anne Marie) – presedinta ASFI, mandatul anterior mandatului meu
*Tatarasi = cartierul in care locuiam eu
*Radu Filipescu, profesor de istorie, actual presedinte Turistor
LUCEAFĂRUL
parodie de Radu Filipescu
A fost odată, măi copii,
A fost ca niciodată,
O şefă la ASFI,
O prea frumoasa fată.
Şi era busy zi de zi
Prea busy-n toate cele
Available nicicand va fi
Iar eu ma uit la stele…
O baba într-o zi i-a zis
Despre a ei pereche
De unul…personaj proscris
Şi-un pic într-o ureche.
Privind în zare c-un ochean
Din Chile în Angola,
Privirile i-au poposit
Alături, la Socola.
Îl vede azi, apoi, hehe,
Îl uită. Lumea-i mare;
Când în grădina CCF,
El deodată sare.
Cum ea pe coate zicea ,,of’’
Cascand ale ei tâmple,
Văzându-i faţa de cartof
Un somn greu i se împle.
Si cât spera, biet amorez,
În orişicare sară,
Din uşa Centrului Francez
Că ea o sa-i apară…
*
Şi pas cu pas pe urma ei
Alunecă-n odaie,
Dar nu dădea peste femei
Ci peste cărţi şi-o foaie.
Si când în patul ei de fier
Copila sta să culce,
El c-un mesaj pe Messenger,
I-nchide geana dulce;
…………………………..
Ea îl privea uşor incertă,
El tremura-n oglindă,
Findcă ştia că-i prea expertă
În vrajă sa se prinda.
Iar ea vorbind cu el în somn,
Ofta din greu oleacă:
– Sunt D.N.D.! Dacă eşti domn,
De ce nu pleci tu? Pleacă!
Urcă în sus, Istoric blând,
Alunecând pe-o rază,
Şi ieşi din casa si în gând
Si viata-mi degajează!
El asculta tremurător,
Şi rece ca o daltă
Si s-arunca fulgerător,
Chiar fără slip în baltă;
Şi apa unde-au fost căzut
În cercuri se roteşte,
Si din adânc necunoscut
Un celt războinic creşte.
Ca o găină din coteţ
Se-apropie agale
Pe faţa lui de porc mistreţ
Sunt două rotocoale<!–[if !supportFootnotes]–>[1]<!–[endif]–>.
Cu pantalonii săi Lacoste
El cică se afirmă,
Dar la cămaşă dădea chix
Că nu era de firmă.
……………………………
Pe-albastre viţele-i de păr
Mătreaţa-i arde parcă,
Venea plutind în adevăr
Ca salvamaru-n barcă.
Din bluza plină de carouri
Se tot descoas-o aţă
El vine trist şi plin de nouri
Şi pasu-i e de raţă;
Dar ochii mari si injectaţi
Lucesc adânc himeric,
Ca un cămin ce-i debranşat
Şi arde pe-ntuneric…
– Din Galia venii cu greu
Să te pisez întruna,
Abramburix e tatal meu,
Hibernia<!–[if !supportFootnotes]–>[2]<!–[endif]–>-mi-e muma;
În Tătăraşi aş vrea să vin,
Sa văd al tău popou,
Am fost la Ateneu, senin,
Si m-am nascut din nou.
– O, esti pocit, cum numa-n vis
Un demon se arată,
Dară pe calea ce-ai deschis
N-oi merge niciodată!
– ,,O, vin’,Petite Francophone”,
Am spus la altă fată;
Ea Anne-Marie se numea,
Dar era ocupată….
……………………………….
Din balta mea venii cu greu
Să te urmez încetul,
Toţi nuferii e tatăl meu
Si muma-mea e PET-ul.
O, vino,francofona mea,
Sunt un broscoi de treabă;
Şi-n Făt Frumos mă pot schimba
Sărută-mă pe labă….
Colo la muntele înalt
Te-oi duce veacuri multe,
Marmotele, văcuţa Milka,
De tine o s-asculte.
– O, esti un slut, cum numa-n vis
Un monstru se arată,
Nu merg pe calea ce-ai deschis
Sunt superocupată;
Strain la vorba negreşit,
Franceza nu o ştii,
Sunt elegantă, eşti zburlit,
Vorbeşti ca-n Colonii.
*
Trecu o zi, trecură trei
Si iarăşi, noaptea, vine
Istoricul în chiloţei,
Cu bucile senine.
Ea obosită, trebui
Aminte să-si aducă
Si ocupată cum era
De gumă<!–[if !supportFootnotes]–>[3]<!–[endif]–> îl apucă:
– Urcă în sus, its now or never!
Alunecând pe-o rază,
Dispari pe mess…Offline forever
Si viata-mi degajează!
Şi casc de crudul tau amor
Adorm ca o găină,
Si ochii mari si grei mă dor,
Privirea lor bovină.
– Dar cum ai vrea sa ma cobor?
Au nu-ntelegi tu dară,
Ca eu sunt chiulangiu poznaş,
Iar tu o tocilară?
– Nu caut vorbe, nu vreau danţ
Nu ştiu cum as începe –
Vorbeşti mai rău decât herr Hans ,
Eu nu te pot pricepe;
Dar daca vrei să-ţi fac copii
Sa te-ndragesc pe tine,
Tu vino la ASFI,
Fii francofon ca mine.
– Tu-mi cei virginitatea mea
Şi un sărut afon,
Dar eu nu pot ţara-mi trăda
Pentru Napoleon;
Da, o sa ma numesc Ney<!–[if !supportFootnotes]–>[4]<!–[endif]–>,
Şi-o să-l trădez pe rege;
Şi la Socola-oi poposi,
Acolo să mă lege.
Si se tot duce… S-a tot dus.
Dar cum nu avea cal,
Pe bicicletă hopa sus,
În strai de mareşal.
*
În vremea asta unu-Andrei<!–[if !supportFootnotes]–>[5]<!–[endif]–>,
Un francofon de clasă,
Ce se ocupă cu temei
Ce au cultură grasă
Un tânăr-nalt, fermecător
Un ,,ucigaş de fete” ,
Baiat de-al nostru din popor,
Dori să o îmbete.
Cu obrăjei ca un bujor
De rumeni, ca scânteia,
Se furişează pânditor
Privind drept la Andreia.
Dar oh, que belle se făcu
Si mândră e în toate;
Alors, Andre, acu-i acu
S-o-ntrebi de sănătate.
Si-n treacat o cuprinse strong
Într-un ungher degrabă.
– Dar ce vrei, tu, măi Extralong?
Ia du-t-de-ţi vezi de treabă.
– Ce voi? As vrea sa nu mai stai
Pe gânduri totdeauna,
Sa râzi mai bine si sa-mi dai
O carte-n cap, doar una una<!–[if !supportFootnotes]–>[6]<!–[endif]–>.
– Dar nici nu ştiu măcar ce-ai spus,
Dă-mi pace, fugi departe –
De-ţi trag în cap c-un Mic Larousse<!–[if !supportFootnotes]–>[7]<!–[endif]–>
Aproape eşti de moarte.
– Daca nu stii, ţi-aş arăta
În capul spart cucuie,
Ci numai nu te mânia,
Hai dă-mi în cap, duduie.
……………………………
Si ochii tai nemiscatori
Sub ochii mei ramâie…
Cand o să pic pe jos trăsnit
Spirală din calcâie;
Când faţa mea se pleacă-n jos,
În sus ramâi cu faţa,
Sa mă pocneşti nesăţios
Şi dulce toată viaţa;
Si ca să-ţi fie pe deplin
Iubirea, voiniceşte,
Când de durere ma-nclin,
Tu iarasi ma pocneşte.
Ea-l asculta pe francofon
Până apăru luma,
Si apucând un ditai tom,
Îi trase în cap una,
Si-i zise-ncet: – Înca de mic
Te tot pocneam în cap,
Aşa că n-oi păţi nimic,
De puşcărie scap…
Dar un Istoric aiurit
Venit din lumea cărţii
Da orizont nemărginit
Singuratăţii bălţii;
Tainic dorinţele îmi pier,
Şi mă apucă plânsul,
Citind prostii pe Messenger
Ce le trimite dânsul;
Doreşte cu-n umor prostesc
Durerea sa-mi alunge,
Dar ce folos, mă plictisesc,
La suflet nu mă unge…
Pătrunde trist cu raze reci
În lume, fără rost…
În veci îl voi urî si-n veci
Va pierde, că e prost…
– Tu esti studentă, asta e…
Hai ş-om fugi în Franţa,
Tu eşti Andreia, eu Andre…
La toţi le rupem clanţa…
Caci mama mea acum o lună,
Mi-a spus să-mi caut una,
Ce cartea-n cap uşor să-mi pună
Şi pentru totdeauna.
*
Porni Istoricul, Trecea
Cate una pe stradă,
Cu capul tot de stalp dădea
Cand se-ntorcea s-o vadă<!–[if !supportFootnotes]–>[8]<!–[endif]–>.
Un infirmier îl căuta,
Să-l ducă la răcoare –
Dar el semeţ, bicla cabra,
Mergând pe cea cărare…
Si dimprejur, din cele văi,
Jur-împrejur, miraje,
Vedea, ca-n ziua cea de-ntâi,
Eterne personaje;
Cum izvorând îl înconjur
Cezar, Ştefan cel Mare, …
El zboara, c-o durere-n cur,
Că scaunul e tare<!–[if !supportFootnotes]–>[9]<!–[endif]–>;
Caci unde-ajunge nu-i canal,
Nici ochi spre a cunoaşte,
E mânăstire, e spital?
Este Crăciun sau Paşte?
Nu e nimic si totuşi e
O sete ca de baltă,
Este chiar sediul CCF
Pe lumea cealaltă.
– De dorul francofonelor,
O, Benoitevix<!–[if !supportFootnotes]–>[10]<!–[endif]–>, ma iartă,
Dă-mi o mongolă să mă-nsor
Că alea nu se ceartă;
Ţ-oi da, Bătrâne, şi un pol,
Dar da-mi o alta muză,
Caci francofona mea, parol,
Tot timpul e mofluză;
Reia-mi al nemuririi nimb
Si bruma de franceză,
Si pentru toate dă-mi, în schimb
O mică thailandeză…
Din chaos, Doamne-am apărut,
Si m-as întoarce-n chaos…
Ana, Andreia, nu m-au vrut….
Hormoni, pe loc repaos!
– Istoricule, ce-n aven
Ai coborat pe coardă,
Nu da din ţeastă ca un ren
Ca o s-ajungi cu zgardă.
Vrei francofon sa te socoti,
Dar lumea azi se schimbă?
Dispară francofonii totii,
S-ar naste altă limbă.
La filme, teatru, bunăoară
Cu ei te-ai întâlnit
Dar află c-orce domişoară,
Îşi are un iubit…
Ei sunt perechi-bine de ei
Si Cupidon îi ţine,
Noi suntem singuri-singurei,
Si-aşa ne simţim bine.
Din sânul lui Benoite Vise
Traieste azi ce moare,
Azi vezi un mândru clitoris?
Mâine-i nisip şi sare…
Căci în toţi doarme-un parizian,
Coniacul i-e suzetă,
Şi toţi dansează un can-can
Et rien du rien regretă.
Iar tu, Istorice, fii tare
Oriunde ai apune…
Prostia ta-i nemuritoare
Sa-ti dau întelepciune?
Îti dau orice făr să gândesc,
Dar nu-ţi pot da Femeia
Căci Ana e “not at my desk”,
La fel e şi Andreia…
Vrei dar cu ea să te însori,
Dar ea e doamnă bună
Are sute de-admiratori
Care îi cântă-n strună…
Tu eşti nărod între nărozi
Ea are de învăţat
Nu are timp de făcut plozi.
Deşi are bărbat…
Si-nca ceva, măi fraiere,
Întoarce-te, te-ndreaptă
Rapid spre sediul CCF
Si vezi ce te asteaptă.
*
De pe coclaurii golaşi,
Istoricul revine
La Centrul Francofon din Iaşi,
Nu este deloc bine….
Caci râsete-s în asfintit
Dezmăţul o sa-nceapă;
Istoricul, nelinistit
Se-nmoaie ca o ceapă…
Din bicicletă sar scântei
El fuge ca nebunul.
La CCF, sub mândri tei
Una pocnea pe unu.
– O, lasa-mi capul pe volum,
Iubito, sa-mi afund
Căci eu sunt livromasochist<!–[if !supportFootnotes]–>[11]<!–[endif]–>
Loveşte-mă la fund!
Cu farmecul luminii roase
Gândirile mi-ai stins,
Trânteşte volumele groase
Pe fundul meu aprins.
Si de asupra mea ramâi
Durerea mea de-o curmă,
Eşti preşedinta mea de-ntâi
Si cea mai de pe urmă.
Istoricul vedea de sus
Pe tinerii aparte;
Andre a-ntors fundul, supus
Ea l-a pocnit c-o carte…
Miroase florile-argintii
Si vede-n jur doar clone,
În lenjerie, sar, zglobii,
Sute de francofone…
Andreia, plină de amor,
Ridica ochii. Vede
Istoricul. Si-ncetisor
La dânsul se repede:
–Cobori în jos, Istorice,
Alunecând aparte,
Vino în sediul CCF,
Ca să-ţi arăt o carte!
El tremura ca gelatina
Şi se sperie ,,–Văleu!
E masochistă, bat-o vina
E vai de fundul meu”.
Şi nu mai cade c-altă dată
În baltă ca broscoiul:
– Ce-ti pasa tie, crudă fată,
Al cui cântă cimpoiul?
În CCF-ul vostru strâmt
Norocul va petrece,
Ci eu în lumea mea ma simt
Cam tolomac… Da-mi trece…
Socola, 20 iunie 2007
<!–[if !supportFootnotes]–>[1]<!–[endif]–> Referire la spiralele albastre care mi-au împodobit salbaticul chip la Balul Mascat.
<!–[if !supportFootnotes]–>[2]<!–[endif]–> Numele latin al Irlandei antice.
<!–[if !supportFootnotes]–>[3]<!–[endif]–> Este vorba, normal, de guma de la chilot.
<!–[if !supportFootnotes]–>[4]<!–[endif]–> Michel Ney, mareşal al Franţei. Apropiat al lui Napoleon, l-a părăsit, devenind pair al Regatului lui Ludovic al XVIII-lea, pentru ca apoi să treacă iar în tabăra lui Napoleon. După înfrângerea de la Waterloo şi revenirea definitivă a Regelui, a fost condamnat pentru înaltă trădare şi executat. Frământările personajului istoric sunt identice cu neliniştile unui tânăr nefericit în dragoste.
<!–[if !supportFootnotes]–>[5]<!–[endif]–> Numele este aleatoriu. Andrei, Andre este prototipul tânărului francofon plin de tupeu şi şarm.
<!–[if !supportFootnotes]–>[6]<!–[endif]–> În urmă cu ceva vreme, lângă CCF, am văzut pe o bancă doi tineri. El şedea întins, iar ea îl pocnea cu o carte…
<!–[if !supportFootnotes]–>[7]<!–[endif]–> Avem acasă un Mic Larousse din 1976. Cântăreşte 2 kilograme.
<!–[if !supportFootnotes]–>[8]<!–[endif]–> Vara dau des cu capul de stâlpi, privind tinere femei îmbrăcate sumar, care merg pe stradă.
<!–[if !supportFootnotes]–>[9]<!–[endif]–> Am un scaun foarte dur la bicicletă; pe distanţe îndelungate mă doare locul indicat.
<!–[if !supportFootnotes]–>[10]<!–[endif]–> Auzie la terminaţia în ,,x” a numelor celtice din Galia.
<!–[if !supportFootnotes]–>[11]<!–[endif]–> Cum am mai spus, în urmă cu ceva vreme, lângă CCF, am văzut pe o bancă doi tineri. El şedea întins, iar ea îl pocnea peste tot corpul cu o carte…